CE STIM SI, MAI
ALES, CE NU STIM DESPRE VITAMINE
Desi vitaminele si mineralele obtinute pe cale sintetica
au dat rezultate bune, nu inseamna
ca folosirea lor in cantitati mari
nu poate fi daunatoare pentru
sanatate. Suplimentele de vitamine sint in cea mai
mare parte inutile si de foarte multe ori
toxice pentru organism, iata rezultatele
unor anchete, care ne demonstreaza acest fapt. Explicatia este una
singura: luate in cantitate foarte mare, suplimentele de vitamine pot deveni toxice. Chiar daca analizele
chimice arata aceeasi compozitie si structura, cele
naturale sint mai eficiente, deoarece, prin natura lor, sint
mult mai complexe.
Vitamina A ajuta la functionarea
sistemului imunitar, mareste acuitatea vizuala si imbunatateste
vederea, ajuta la mentinerea procesului de crestere si consolidare
a oaselor, a starii de sanatate a dintilor, pielii si parului,
mareste rezistenta organismului la infectiile respiratorii si scurteaza durata bolii. Dozele necesare pentru adulti sint de 4.000 – 5.000 UI zilnic (cu o crestere pentru gravide si femeile care alapteaza). Dozele mari
de vitamina A pot genera defecte
congenitale la nou-nascuti,
in special daca sint
administrate in primele luni
de sarcina.
Cei care obisnuiesc sa ia doze mari de vitamina A, ca urmare a unor afectiuni
dermatologice, se pot alege
cu o hipervitaminoza cronica
sau cu intoxicatii. Simptomele intoxicatiei cu vitamina A sint de la cele
mai simple: dureri de cap, oboseala, greata si varsaturi, la cele mai complexe:
tulburari de vedere, ingrosarea pielii, osteoporoza. Pina nu demult,
era raspindita ideea ca vitamina A protejeaza
impotriva cancerului de plamini. Studii recente, efectuate pe loturi de zeci
de fumatori din diferite tari (Finlanda, United States) nu au confirmat citusi de putin aceasta teorie.
Administrarea unei singure vitamine B este in dezavantajul
celorlalte.
Vitamina B1 ajuta la functionarea
sistemului nervos si a inimii,
stimuleaza cresterea si ajuta digestia. Desi cantitatile de vitamina B1 (tiamina) in exces sint eliminate prin urina, la doze de peste 5-10 g zilnic s-au inregistrat palpitatii, edeme, reactii alergice si nervozitate (doza zilnica este
de 1-1,5 mg, crescind pina
la 1,6 mg la gravide si femei care alapteaza). Supradozele de vitamina B1 afecteaza glanda tiroida si secretia de insulina, generind deficit de vitamina B6 si pierderi ale celorlalte vitamine B.
Vitamina B2 stimuleaza
cresterea si functia de reproducere, imbunatateste starea de sanatate a pielii, parului si unghiilor. Mareste acuitatea vizuala si inlatura oboseala
ochilor.
Dozele mari de vitamina B2 (riboflavina), in
special daca nu exista suplimente de antioxidanti, pot genera sensibilitate
la razele solare si simptome precum:
mincarimi, senzatii de arsura, furnicaturi (doza zilnica necesara
pentru un adult este de 1,2-1,7 mg zi).
Vitamina B6 reduce spasmele musculare
nocturne, carceii, amorteala
miinilor si anumite forme de nevrite ale extremitatilor. Are rol in prevenirea unor tulburari nervoase, functioneaza ca diuretic natural. Deoarece permite sintetizarea
acizilor nucleici, contribuie la intirzierea procesului de imbatrinire. Vitamina B6 este indispensabila
pentru buna absorbtie a vitaminei B12 si pentru asimilarea
magneziului. Pentru a preveni carenta altor vitamine, vitamina B6 (piridoxina) trebuie administrata in cantitati egale cu vitamina B1 si B2 (doza de vitamina B6 necesara pentru adulti este de 1,6-2,0 mg pe zi, cu crestere
pina la 2,2 mg in perioada sarcinii si de 2,1 mg in cea a alaptarii). Dozele mari, care depasesc
2-10 g, pot declansa tulburari
neurologice.
Vitamina C contribuie
la prevenirea unui mare numar de infectii virale si bacteriene,
stimulind sistemul imunitar. Previne imbolnavirile
de scorbut si ofera protectie impotriva agentilor cancerigeni. Ajuta la vindecarea ranilor si a
arsurilor, accelereaza cicatrizarea postoperatorie.
Dozele mari de vitamina C genereaza aparitia calculilor de acid uric si oxalic. Administrarea de magneziu, vitamina B6 si cantitati suficiente
de apa baute
zilnic pot indeparta acest risc (doza
zilnica de vitamina C este de 60 mg, cu o crestere de pina la 70-95 mg pe zi la gravide si
femeile care alapteaza). Dozele mari de vitamina
C pot determina modificari
ale analizelor de laborator
si deci erori
de diagnostic. Vitamina
C este insa
contraindicata bolnavilor
de cancer, care sint supusi
chimioterapiei.
Vitamina D in exces
genereaza hipercalcemie.
Vitamina D contribuie la folosirea
optima a calciului si a fosforului, care sint necesare pentru a avea oase
si dinti sanatosi. Impreuna cu vitaminele C si
A, actioneaza preventiv in cazul racelilor. Intrucit vitamina D favorizeaza absorbtia calciului, excesul de vitamina poate genera cresterea cantitatii de calciu in singe (doza nesara unui
adult este de 200-400
UI). Suplimentele
de vitamina D mai mari de 1.800 UI le pot genera copiilor hipervitaminoze D. Simptomele de toxicitate sint: setea neobisnuita, nevoia de a urina
foarte des, greturi, varsaturi, diaree.
Vitamina E scade riscul ischemiilor cardiace si are efect hipotensiv. Preintimpina formarea cheagurilor de singe si ajuta
la dizolvarea lor. Mareste rezistenta organismului,
furnizind cantitati sporite de oxigen. Atenueaza starile de oboseala
si accelereaza vindecarea arsurilor. Suplimentele de vitamina E pot determina cresterea tensiunii arteriale la hipertensivi. Hipertensivii, diabeticii, cei care sufera de hiperfunctie tiroidiana trebuie sa manifeste
prudenta in utilizarea vitaminei E, marind treptat dozele (doza zilnica necesara
unui adult este de 8-10 UI pe zi, din care 70 % este eliminata prin fecale)
Vitamina K contribuie
la coagularea rapida a singelui, actioneaza preventiv asupra singerarilor si hemoragiilor interne. Dozele mari
de vitamina K (Menadiona) risca sa se acumuleze
in organism, generind distrugerea
globulelor rosii, avind drept consecinta
anemia (doza zilnica recomandata pentru adulti este de 65-80 mcg).
Baba Gheonoaia